Mi-a plăcut foarte mult seara asta.
Am fost într-o ceainărie foarte drăguță, deschisă de curând, unde m-am simțit foarte bine. Atmosfera a fost plăcută (dim light, pink martini, canapele comode, decorațiuni drăguțe), serviciul impecabil (sper să nu fie așa doar în prima lună), ceaiul preparat exact așa cum îmi place mie, oameni politicoși care nu vorbeau în gura mare; la care se adugă și faptul că nu se fumează înauntru...chiar am zis "uite bă că se poate".
De când s-a închis Tee Haus-ul speram la un loc ca ăsta în Brașov. (deși nu este nici pe departe la fel de frumos)
La sfârșitul serii, mergând eu spre mașină, observ că din aripa stânga față se reflecta lumina într-un mod ciudat. Primul lucru la care m-am gândit a fost: "am lovit-o eu cumva fără să-mi dau seama?"..."Nu.".
După care, al doilea instict a fost (deși nu-mi dau seama de ce) să mă uit în parbriz după un bilețel cu un număr de telefon sau ceva, măcar un "scuze".
Bineînțeles că bilețelul magic nu era sub ștergător, iar eu mi-am adus aminte că în stânga mașinii mele când am parcat era un Merțan gri metalizat cu numere de Buzău;
În momentul ălă m-am trezit din visare și mi-am zis "Stai frate că sunt în România!".
Am zâmbit ușor de naivitatea mea și m-am dus frumos acasă!
P.S. Oricine ai fi, îți mulțumesc!
Mulțumesc
Posted by
Georgescu
|
|
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comments:
Post a Comment