Ce-aş putea să-mi doresc, dacă oricum tu hotărăşti ce pot să-mi doresc?
Ce rost are să vreau, ce rost are să încerc, de ce să gândesc?
Ce-aş putea să-ţi cer, dacă oricum tu ştii ce-aş vrea să-ţi cer?
Sunt ca-ntr-un film în care replicile au fost de mult scrise şi urmează să fie rostite negreşit în exact ordinea aleasă de regizor.
Eu sunt pentru că tu ai spus să fiu.
Joc de-a voinţa în care vrei să vreau.
Adormi puţin. Uită de mine pentru o clipă, să pot gândi ceva ce nu ţi-a trecut dinainte prin cap.
Adormi şi lasă-mă să-mi scriu singur măcar un crâmpei din viaţă.
Să dorm...un somn neprogramat.
Nu te-ai săturat să ştii totul dinainte?
Uite...acum scriu o tâmpenie pe care tu o ştii de mult pe de rost.
Credinţă
Claritate
S-a ridicat ceața.
A ieșit soarele și lumina mi-a invadat ochii și încăperile din spatele lor.
S-a pus praful pe toate, iar întunericul devenise insuportabil.
Gata cu bâjbâiala. Gata cu alergatul după umbre și lovitul cu genunchii de colțul scaunelor.
Acum, după mult timp, a renăscut în mine un sentiment deopotrivă bizar și firesc: libertatea.
Libertatea de a mă iubi pe mine pentru mine și pe tine pentru tine.
S-a ridicat ceața.
Iar în lumina asta, mi-este mai drag ca niciodată aerul pe care-l respir și apa pe care-o beau.
Secunda n-a fost vreodată mai lungă, iarba mai verde sau cerul mai albastru.
Și pentru că pot să-mi aleg orice, n-am să mă mulțumesc cu ceva mai puțin decât acei ochi albaștri din livada cu meri, când cerul, iarba și secunda existau doar pentru noi doi.
Freedom
Even though I can't see the sky...I know I can fly.
Even though I can't see the sun...it still warms my face.
Even though I'm miserable...I can smile all I want to.
Even though I miss you...I don't care if you're fine.
Even though I love you...you'll never be mine.
Ignorance is bliss.
240120111902
Let everything that's been planned come true. Let them believe. And let them have a laugh at their passions. Because what they call passion actually is not some emotional energy, but just the friction between their souls and the outside world. And most important, let them believe in themselves. Let them be helpless like children, because weakness is a great thing, and strength is nothing.
When a man is just born, he is weak and flexible. When he dies, he is hard and insensitive. When a tree is growing, it's tender and pliant. But when it's dry and hard, it dies.
Hardness and strength are death's companions.
Pliancy and weakness are expressions of the freshness of being.
Because what has hardened will never win.
Urare către ea
N-am reușit și nu reușesc să-mi dau seama de ce nu pot să scriu oamenilor clișee de onomastice și alte sărbători.
De ce cuvintele "îți doresc un an nou mai bun" sau "multă sănătate și împliniri alături de cei dragi" sau sau sau, mi se par atât de lipsite de sens și deci nu vor efectiv să-mi iasă pe gură.
De fapt mă gândesc: sunt de la sine înțeles toate astea, nu? Normal că îmi doresc să fii fericită, sănătoasă și să ai noroc. Și atunci ce rost are să ți le spun? E ca și cum aș spune: "cerul e albastru" sau "iarba e verde".
În al doilea rând eu sunt puțin împotriva, sau cel puțin nu găsesc sensul, a dori ceva în general. "Îmi doresc să fiu sănătos" sau "îți doresc să fii sănătoasă!"...și ce dacă? Degeaba îmi dorești tu sănătate dacă eu nu sunt sănătos, sau dacă eu nu am grijă de sănătatea mea. La fel cum e și chestia cu "Doamne ajută!". E bine și cu Doamne ajută, e bine și cu bătutul de cruci când treci pe lângă biserici, e bine și cu "să-ți dea Dumnezeu sănătate/noroc/etc.". Dar și mai bine e dacă ai singurel grijă de tine și de sănătatea ta. Tot mai ușor îți faci singur norocul decât să-l aștepți de la Dumnezeu.
Am cam dat-o în bară cu urarea asta.
La mulți ani!
Da, îmi doresc din tot sufletul să fii bine, pentru că deși nu te cunosc atât de bine, simt că am stabilit o legătură deosebită.
Și văd în tine un om special, cu multe de oferit și descoperit...iar distanța dintre noi și așteptarea aduc parcă un plus de romantism situației.
Îți doresc înțelepciune! Pentru că prin intermediul ei, vei avea grijă și de sănătatea și de norocul tău.
Suntem singuri pe lume. Cred asta cu toată ființa. Așa că nu aștepta niciodată nimic de la nimeni. Bazează-te mereu pe propriile forțe. Dacă îți dorești ceva, tu ești singura care îl poate obține. At the end of the day, nici soțul, nici frații, nici părinții și, mai ales, nici prietenii, nu vor putea să înțeleagă perfect durerea din sufletul tău și nici să prețuiască pe deplin fericirea din ochii tăi.
Cu mult drag,
Beyond the clouds,
Beyond the sun,
The rebel without a cause.
Oameni și cămăși
Doamne în ce oraș plictisitor și lipsit de perspective mă găsesc...
De ce oameni lipsiți de ambiții și vise mă lovesc pe stradă. Ce risipă de oxigen.
Citeam azi un articol despre cămăși. Firme de tradiție, istorie, materiale. Cămăși cu suflet cică. Și mă gândeam, în rahatul ăsta de oraș abea dacă găsești ceva de doamne ajută la un NORO Boutique...ce suflet, ce tradiție. Ce Turnbull & Asser, ce T.M. Lewin, ce Hilditch & Key...
Avem în schimb Tommy Hilfiger și Lacoste. Băga-mi-aș picioarele în opulența voastră. De fapt nu orașul e de vină. Țara în sine trăiește din opulență și prost gust.
Bine.pa.
Subscribe to:
Posts (Atom)